Povestea unei rochii...

 M-a anuntat de prin vara ca va avea nunta la inceput de octombrie. Si ca va trebui sa fie o rochie WOW, ca doar e nasa :)

Nu te stresa, e timp! -i-am zis

Rochie neagra jos/rosie sus, cu un mac mare in fata. A mai zis ceva legat de decolteu-parte peste parte, dar deja intra in treburi de coitorie, asa ca n-am mai retinut. 

Si cum fiecare student invata in ultima zi pentru examen, asa m-am apucat si eu de rochie in ultima saptamana. Fiind primul model, mi-a dat ceva batai de cap! Sora(cu care lucrez pe partea de croitorie) tot zicea ca"nu se poate"! La mine nu era aceasta varianta! Mai erau cateva zile! Trebuia sa se poata! Si cum solutiile vin daca le ceri/cauti, s-a putut. Pana n-a fost gata, n-am putut sa lucrez la altceva. Desi imi terminasem treaba, stateam ca pe ghimpi(cum sta studentul cand asteapta rezultatele la examen) , sa vad cum e finalul, dupa ce iese de la cusut. Apoi alte emotii, cand o primeste clientul!

Nu e mereu cu multa energie consumata, dar niciodata o rochie pe care o realizez nu e o simpla "carpa". Si-mi doresc ca fiecare client sa realizeze acest lucru.

Ce bine e sa ai...bani :)

 Cand am renuntat la job pentru a face ceea ce-mi place, am stiut ca exista riscul sa nu am vanzari. Si asta = nu am bani. De ce mi-a fost frica...n-am scapat. Au existat perioade in care trebuia sa duc un colet la posta, dar nu aveam 2.5lei pentru livrare. Acum e 8lei... 

Probabil ca unii nu stiu cum e sa simti ca esti pe drumul tau, dar sa nu intelegi de ce nu poti si trai din asta!?

Ieri a propus cineva sa mergem la Sf. Maslu. Am vazut ca mai aveam 20-30lei, deci imi permiteam sa merg. Intamplarea a facut sa nu se tina la biserica aceea. 

Mergem la alta!(a propus cineva). La Manastirea Brazi- e la vreo 30km. de oras. 

Nu s-au intrebat: dar oare avem bani de benzina? Eu m-am intrebat! Dar oare stiu sa ajung acolo? Eu m-am intrebat! A fost un drum...fara gria banului, fara frica de a merge intr-un loc necunoscut...si a fost atat de fain!!!

Imi doresc si eu! Sa am o masina pe care sa fiu 100% sigura ca ma poate duce oriunde... sa fiu 100% sigura pe  mine ca ma pot descurca in orice situatie, sa nu-mi fie teama de cheltuielile neprevazute(pentru ca am bani).

Atat de fain m-am simtit ieri!!! Vreau ca realitatea lor sa devina si a mea!

Niciodata

 niciodata sa nu spui niciodata...?

ieri a plecat o regina. de fapt, plecarea ei a fost mai inainte, pentru ca sicriul a stat inchis.

 practic, niste stra-nepoti nu si-au mai vazut stra-bunica din 8 septembrie. niste nepoti nu-si vor mai vedea bunica...niciodata!

pe langa tot ce s-a vazut si discutat (tinute/organizare etc), eu am vazut niste fete "impietrite" si niste maxilare incordate. pentru ca un barbat nu plange...pentru ca "statura" nu ne permite. probabil ca azi a fost altfel.

cand a plecat tata, un "val" de protectie mi s-a asezat . nu stiu daca a fost de la tata sau de la barbosu'

m-am tinut ocupata cu toate cele necesare...si m-am abtinut. nu m-a interesat cine-a venit...cine ma suna...daca au "invitatii" suc in pahar. ma irita la maxim treaba asta: sunt ultimele ore cu tata...crezi ca ma intereseaza daca are lumea suc??? cu tata apucam sa stau doar dimineata, cand nu era lume. si n-am plans. am strans din dinti, dar n-am plans. era treaba mea cu tata. nu trebuia sa vada lumea. am urlat dupa. o sa-l mai vad pe tata??

niciodata...

Frunze de toamna

 frunze realizate din lana impaslita,  

le puteti folosi ca decor... le puteti coase pe haine... pot fi brose... sau orice alta utilitate le gasiti :)

daca doriti sa vedeti si alte produse disponibile, click aici

 

Visul

 Veneam spre blocul in care stau. Pe langa mine mergeau doi domni, dar nu i-am observat decat in momentul in care am vazut ca si ei doreau sa intre in scara blocului meu. Unul din ei mi-a deschis usa, celalalt m-a oprit: mai stati, nu intrati! Observ ca pe scari coborau oameni cu o targa. I-am intrebat cine a murit. Mi-au zis ca mama. Mi s-a facut rau si m-am trezit.

L-am visat si pe bunicu murind, si pe mamaia. La bunicu am plans mult. Eram copil si nu reuseam sa ma opresc. Il vedeam langa mine, dar nu reuseam sa scap de acea durere pe care-o simti atunci cand pierzi pe cineva drag. La mamaia eram ceva mai mare si eram singura.

Pe tata nu l-am visat mort. L-am visat in multe accidente din care putea sa moara sau sa scape, dar niciodata mort. Si s-a dus...

Iarta-ma, tata!

 am crescut cu "credinta" ca "omul beat" este o rusine

nu e bine sa bei pentru ca... "ce-o sa zica lumea?!" 

daca bautura era ca fumatul- il afecteaza doar pe cel in cauza- ar fi fost ok

prin urmare, nu ma deranja daca lumea il vedea pe tata fumand, dar ma deranja daca il vedeau baut.

tata nu facea rau la bautura daca era lasat in pace. dar...adormea. pe scaun...pe banca la poarta...la masa...

-mergi in casa, ca te vede lumea!!

-dar in casa nu mai pot sa dorm!

- ete na! io am vazut ca dormi si in casa! aici te vede lumea!

si nu-l lasam pana nu scapam de riscul de a fi vazut de lume. 

am incercat sa controlez acest viciu al lui. am taiat toti prunii din batatura. dar tuica se face si din struguri. dupa ce o facea, luam toate bidoanele si le incuiam fie in ultima camera din casa, fie in beci. si-i dadeam cu portia. doar ca tata mai apela si la alte surse. si atunci ma suparam pe el si ne certam. eu m-am certat cu tata doar cand era baut. si-mi era ciuda! cand era treaz facea mancare. cand era treaz lucra cu tot felul de fiare din care facea tot felul de masinarii...cand era treaz tata nu se certa cu nimeni. dar cand se intalnea cu "prietenul" lui alcoolul... il uram din toata fiinta mea pe acest prieten! pt. ca mi-l lua pe tata!!! daca ar fi luat forma de om, l-as fi ucis cu mana mea! pt. ca mi-l lua pe tata! si tata era al meu...

mult timp am considerat bautura un "moft", nu o boala

dupa ce-am inceput "transformarea" mea, am aflat ca oamenii beau "de durere"

atunci a inceput si tata sa-si spuna durerile(cand era baut). n-am vrut sa le aflu si l-am condamnat pentru ca mi le-a spus. nu trebuia sa ma incarce pe mine cu ele! plus ca s-au intamplat acu' 20 ani...ar fi trebuit sa se impace cu situatia, sa le uite! dar tata nu le-a uitat! se batea cu pumnul in piept: -de ce?? 

eu consideram ca e "teatru ieftin"!

apoi am inceput sa incep sa inteleg. sa incep sa inteleg ca tata bea pentru ca avea in el multa durere.

si mi-am propus ca data viitoare sa nu mai tip la el. ca poate ar fi mai indicat sa-l iau in brate. dar imi trebuia curaj ca sa fac asta, pentru ca pe tata nu l-am luat niciodata in brate.

 m-am rugat in fiecare seara ca tata sa-si gaseasca linistea. sa se intample o minune si sa uite toate acele nelinisti din capul lui. si atunci...tata a plecat

a plecat fara ca eu sa apuc sa-l iau in brate

a plecat fara ca eu sa apuc sa-i spun ca-l iubesc. nu i-am spus niciodata. nici macar nu stiu daca el stia ca eu il iubesc

iarta-ma,tata!

Geanta cu mac

 

"Macul mare, geanta mică,

Frumusețea o ridică...

Te face sa fii vedetă

Să te lauzi.... prin gazetă

Că ești diva' devenire

Pe podium nu ai oprire..

La moll, la cofetărie,

Promenadă sau la film

Ești o stea în.. strălucire

(altă rima n-am gasit" -

poezia unei cliente :D